O luna si mai mult...

DA !

Pot striga in gura mare, pot sa ma sui pe cladiri inalte si sa strig "Te iubesc !''. Am implinit 30 de zile de cand suntem impreuna, o luna magica din punctul meu de vedere, o luna in care am trecut peste momente placute si neplacute, o luna in care am realizat cat de importanta este viata alaturi de tine.

Am inceput sa retraiesc iubirea, am inceput sa simt din nou cum este sa fii apreciat, iubit, inteles, dorit ca persoana si cum e cand cineva impartaseste 100% ( sau chiar mai mult ) din sentimentele pe care le ai tu vis-a-vis de persoana respectiva.

Am invatat din nou sa iubesc, am invatat din nou sa traiesc, am invatat din nou sa scot la iveala tot ce e mai bun din mine.

Te iubesc. Te iubesc pentru ca ma placi, pentru ca ma intelegi, pentru ca ma faci sa zambesc, pentru ca ma faci sa tremur de fiecare data cand ne tinem in brate si ca-mi faci inima sa bata de fiecare data cand ne sarutam, te iubesc pentru ca nu trece nici macar un minut din zi in care sa nu ma gandesc la tine, te iubesc pentru ca esti asa cum eu te vad, pentru ca nu ma respingi datorita defectelor si momentelor in care te enervez. Te iubesc cand te alinti si pentru momentele in care-mi vorbesti, pentru c-ai reusit sa ma ridici, pentru ce s-a intamplat intre noi si pentru ca pur si simplu.... TE IUBESC :) !

Cu drag...

x

Esec, teama sau dezamagire?

Ca orice om, iubesti, dezvolti sentimente pentru diversi indivizi de pe planeta aceasta. Unii dintre ei devin din ce in ce mai apropiati, dand nastere amintirilor, fie ele placute sau neplacute pe care le poti cataloga drept experiente de viata. 

Iubesti si ti-e frica. Ti-e frica ca esecurile tale sa nu dezamageasca omul de langa tine. Stai si te gandesti, cum t e priveste persoana de langa tine, ce gandeste, daca ce faci te creste sau te scade in ochii sai. Desi ti se spune ca nu ai de ce sa-ti fie frica, teama sau sa fii dezamagit de tine, ea persista. Persista si te afecteaza.

Iubesti omul de langa tine, cand te afli intr-o relatie, nu exista loc de judecata, critica sau cuzatii. Te simti bine cu persoana de langa tine, o managai, o atingi, ii simti pulsul, respiratia, gustul buzelor si asa mai departe.Iubesti sclipirea din ochi, zambetul, comportamentul, calitatile si defectele. Pur si simplu IUBESTI ! Teama trebuie sa dispara iar increderea trebuie sa fie lasata libera, fara nici un fel de retinere.Si totusi de ce persista? O fi sentimentul de vinovatie de vina? Nu stiu nici eu.


Sunt mai bine de 2 saptamani frumoase, petrecute alaturi de Y, momente pe care nu le pot descrie in cuvinte, momente pe care le pretuiesc in fiecare zi pentru ca pur si simplu iubesc tot ce tine de Y. Si ca-n orice relatie, exista si mici divergente.


Important e ca stim sa trecem peste  aceste mici hopuri, fara a ne lasa cuprinsi de furie si a ne lua gura pe dinainte. Totusi, desi trecem peste, undeva inauntrul meu, ramane un "gust amar", un mic sentiment de vinovatie. E greu de explicat si prefer sa nu dezvolt prea mult acest subiect.


Te iubesc Y, iar asta-i tot ce conteaza :) !